Nimic, lume si frig

E seara… soarele s-a pogorat incet si agale la ale lui… totul se cufunda in praful beznei ce parca e si mai friguroasa pe vremea asta din plin februarie… Nimic nu s-a mai intamplat dupa rascoala idiotilor tineri si asa asa zisi liberi, nu ca nu s-ar fi putut intampla ca in Ucraina, nu… cert e ca totul s-a stins si disipat in surdina serilor.

Frig

Lumea colcaie pe indelete, cu putere chiar caci vorba aceia banii fac lumea sa se invarta dar nu e chiar asa o regula universala… ce sa mai. Azi frigul ma invlauie miseleste… desi nu e chiar cazul, ar fi trebuit sa dau pe la bar si sa ma infrupt din plin cu un vin bun si dulce dar de si pacanelele sunt bune de ceva, nu si pentru mine insa…

Nimic

E bine, am cat de cat o raza de speranta, mi-am facut chiar si temele cu privire la viitor… cu moartea am mai avut de-a face si ne-am chiar impacat… oarecum. Cert e ca sunt acolo unde trebuie, asta daca iei un segment de timp… daca pui alt sistem de referinta n-as prea fi in apropiere de liman, ba chiar dimpotriva… ce sa mai… nimic si atat.

Lume

Stii cand faci curte unei eve, stii parca si rezultatul… vorbesti, razi si promiti: simti ca lumea e cam a ta… ce faci cand vezi mult mai departe si la final dupa ce ai pierdut-o desi, cu toate astea, stiai ca e un caz pierdut… Nu-i nimic, e cazul sa mergi iar in lume si sa cauti ceva ce pe vecie l-ai cam pierdut: inocenta! Imi lipsesc zilele alea nebune, imi lipseste introspectia aia severea si atat de melancolica ca intr-un sevraj… si totusi, hm, e rau! I miss you mom … RIP!

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *