Stiu ca probabil nu stiu totul

Maine bate agale in usa, asa ca merg incet si agale sa-i deschid miseleste si sa fur un pic din ziua de maine, inchizand ochii si visand la viitor…

Sunt tacut desi inca nu am incetat a striga linistea in preajma mea… Calator in propia-mi lume inca simt molcomul suras al zilelor calme si senine pe pielea mea. Merg zilnic, eu si cu mine printre lucruri si oameni, idei ori prostii dar niciodata cu inima impacata la faptul ca stiu doar lucruri pe care marea majoritate a oamenilor le cunoaste sau le-a cunoscut… Din punctul de vedere al invidiei fata de omenirea ce detine aceleasi cunostinte ca si tine sau chiar mai mult decat atat, incepe sa ma roada o ura sincera.

Multe lucruri am trait si experimentat, cu toate astea ziua de maine si nestiinta lucururilor ce vor navali inspre mine ma face mai prevazator si astfel mai concentrat inspre analiza lucrurilor ce mi s-au intamplat ca sa nu fiu surprins de un viitor nu prea prietenos.

A stii, hm, e oare posibil sa traiesti o perioada indelungata de timp doar cu informatii ce in mod normal se periseaza si sa nu detii macar o parte din acelea pe care le vei detine? Si totusi, la ce e buna cunoasterea asta a acelora ce te vor salva si pe care nu prea ai cum sa le controlezi?

La ce bun e sa stii totul daca la un moment dat aceasta masa de adevar se va topi si narui la fel ca un castel de nisip la prima reflectie mai profunda in care vei realiza utopia cunoasterii absolute.

This entry was posted in Flashback, ganduri, ganduri random and tagged , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *