Absolut nimic la orizont

Inainte vreme cand eram intr-o stare buna, ¬†unde totul parca plutea in firesc si lucrurile erau normale traiam intr-un fel naiv de a perpetua o stare de incordare… eram mult prea mult infipt in expectativa lucrurilor ce va sa vina.

Azi, cand totul zace in ruina si absolut totul mi se pare desuet inca imi tarai pasii acolo unde zic eu ca mi-e bine inselandu-ma copilareste de ficare data…

Sunt plecat mai tot timpul in ganduri de-o seama cu universul si tot mai indraznesc sa ma incred in nimicnicia vietii…

This entry was posted in About life, amintiri, Flashback, ganduri random, my love, nothing, proiecte. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *