Lumea e perfecta in imperfectiunea ei…

Da, cred ca aproape, treptat treptat devin tot mai obsedat de lumea asta dezlantuita si care inca imi absoarbe toate energiile si care ma face atat de puternic si atat de insignifiant incat baleajul asta ma ucide exact ca un un virus turbat al pierii ultime…

Lumea e perfecta in imperfectiunea ei suna prea aiurea ca sa iti dai seama de intelesul acestor lucruriuri ce puncteaza cuvintele… Perfectiunea vine dintro stabilitatea aproximativa si care face ca aceia ce pot gandi si analiza fenomenul asta de agregare a lumii sa conchida ca ea a atins perfectiunea si ca nimic nu poate depasi cortina sub care zac ingropate secretele ce ar matura toata acesta tevatura pe marginea perfectiunii lumii… si totusi imperfectiunea vine din toate acele lucruri ce exista in mod injust pe lumea asta si pe care noi ca humanoizii le putem lesne observa atat la noi cat si atunci cand ne raportam la acele lucruri ce ne inconjoara …

[embedplusvideo height=”399″ width=”640″ standard=”http://www.youtube.com/v/StJLvbPIvTw?fs=1″ vars=”ytid=StJLvbPIvTw&width=640&height=399&start=&stop=&rs=w&hd=0&autoplay=0&react=1&chapters=&notes=” id=”ep4301″ /]

This entry was posted in About life, amintiri, Flashback, ganduri random, moartea, vis, vise. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *