In soapta

Astazi e ziua mea o zi frumoasa ca mine as putea zice… insa nu o zic ci las sa se citeasca.

Azi mi-am propus o gramda de lucruri insa n-am asa strangere de inima sa purced la drum caci is singur iar asta ma sperie. Nu ca nu as fi obisnuit cu solitudinea dar am invatat ca sunt o persoana altfel, diferita si de aceia imediat catalogata ca fiind altceva decat sunt… caz de revolta si rebeliune pentru mine si distantare vis a vie de gloata…  E iunie, zi superba ca mine insa nu e momentul acum de bilanturi nici de lahamite ori lamentari ci poate de aduceri aminte… Am pacalit moartea de atatea ori in trecut, oare pana cand?

[embedplusvideo height=”399″ width=”640″ standard=”http://www.youtube.com/v/zRIbf6JqkNc?fs=1″ vars=”ytid=zRIbf6JqkNc&width=640&height=399&start=&stop=&rs=w&hd=0&autoplay=0&react=1&chapters=&notes=” id=”ep3606″ /]

This entry was posted in About life, amintiri, Blogging, ganduri random, job, moartea, muzica, nothing, vara, vis, vise. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *