Nothing is better than nothing…

Cine alege ceea ce trebuie sa facem in viata asta? Eu, mana asta gelatinoasa din spatele ochilor mei ori sa fie instinctul ala de conservare ce loveste ingropand pe vecie simtul ratiunii?
Disperare, hmm e ceea ce simt, nu-i nimic cu totii suntem disperati dupa viata asta implacabila insa putini sunt aceia ce isi reamintesc imboldul ala sublim de renuntare, de abandon atunci cand au vazut lumina, cocktailul acela de stele strans cu migala din calea intunericului…

This entry was posted in nothing. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *